Desi a avut intotdeauna universitati si oameni de stiinta de prima clasa, Europa continua sa ramana mult in urma cand vine vorba de inovatie. De ce nu performeaza europenii in materie de inovatie?

In primul rand, inventiile europene sunt produse si comercializate in alta parte, pentru ca viteza de asimilare a Europei este extrem de redusa.

Un alt aspect este disparitia marilor companii europene. Cu o afacere care avea 4 angajati acum 25 de ani, Corrine Vigreux, CEO-ul TomTom, afirma ca reprezinta singurul brand consumer electronic care a iesit din Europa in ultimii 15 ani si atentioneaza ca lucrurile ar trebui schimbate urgent, altfel, Europa va ajunge nu doar sa nu mai stea la masa cu SUA si China, ci doar sa faca parte din meniu. Daca acum cativa ani Philips, Alcatel sau Ericsson aveau pozitii de top, astazi cand te uiti la primii producatori de telefoane din lume vei gasi doar nume din Asia, Coreea de Sud si SUA.

Si totusi, cum pastram aceste industrii in Europa? Raspunsul tine de mentalitate. Europenilor le este frica de esec. Un antreprenor european va fi intotdeauna stigmatizat pentru orice faliment, in timp ce America si in special, Silicon Valley va sti sa transforme esecul in PR gold, pentru ca magia sa consta tocmai in ego-sistemul pe care l-a construit.

Dar, mai incolo de mentalitati si educatie, nu trebuie sa uitam ca, de cele mai multe ori, companiile europene au de a face cu doua alte mari probleme: birocratia si dependenta mult mai mare de sistemul bancar.

Mai mult, daca in China, Brazilia sau India se investe masiv in educatie si implicit, in inovatie, o mare parte a statelor membre si-au redus dramatic bugetele pe educatie in ultimii ani. Oficialii europeni spun ca de fapt problema sta in eficienta cu care se cheltuiesc acesti bani. Comisarul European pentru Educatie, Cultura, Tineret si Sport, Tibor Navracsics, afirma ca educatia nu mai trebuie tratata doar ca o politica sociala, ci ca o investitie in viitor. Comisarul European promite sa faca din investitia in educatie o prioritate in perioada urmatoare, un demers in care insista sa implice si partenerii politici din statele membre.

Ce face concret Europa pentru inovatie? În 2008, Comisia Europeană a fondat Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) pentru a “transfera” tehnologiile și ideile nascute in laboratoare si universitati in piata. EIT nu are doar un rol de finantare, dar mai ales de interconectare, propunand ceea ce se numeste “a knowledge triangle”: educatie, cercetare si afaceri la un loc.

Proiectele finanțate de EIT se bazează pe comunitățile de inovare (KIC’s) care au trei domenii de expertiza (schimbările climatice, energia durabilă și tehnologia informației) si sunt răspândite in întreaga Europa. In ciuda taierilor de fonduri de anul acesta, EIT promite sa-si mareasca expertiza cu trei noi Kic-uri: pe alimentatie si productie in 2016 si pe mobilitate urbana in 2018.

Multi dintre studentii pe care i-am intalnit aici sunt sufocati de birocatie, plangandu-se de faptul ca procedurile de acceptare sunt extrem de complicate si time consuming. Dar, in ciuda acestor incoveniente, EIT ramane singura lor oportunitate, si prin urmare concurenta a devenit acerba.

Nascut si crescut de catre echipa Barroso, institutul este inca intr-o perioada de asezare si acomodare. Dupa 5 ani de activitate, apar primele cifre oficiale despre cat si cum s-a inovat in Europa pe filiera EIT: 450 de idei de business, 75 de start-up-uri, 61 de noi produse si servicii. La un calcul simplu, asta inseamna 1 produs/luna care apare pe piata, gratie EIT. Unii ar spune mult, avand in vedere banii si procedurile, altii ar spune, putin, in comparatie cu ce se intampla in SUA sau Asia.

Cert e, ca EIT ofera o noua generatie de inovatori si antreprenori care pot schimba felul in care se misca lucrurile in Europa. Editia de anul acesta a premiilor EIT a oferit povesti care, poate, se vor dovedi a fi de succes in anii urmatori: reinventarea convertoarelor de tensiune, construirea de lămpi LED din materiale pe care le avem prin casa si care se încarcă de la soare sau modalitati de a masurare a energiei eoliene pentru îmbunătăţirea consumului de electricitate.

Din pacate, despre Romania si inovatie nu sunt prea multe de spus, cele mai recente date Eurostat arata ca ​doar una din cinci firme au desfasurat activitati de inovare in perioada 2010-2012, Romania situandu-se pe ultimul loc in Uniunea Europeana. Nici nu e de mirare, avand in vedere ca, la EIT am intalnit studenti si cercetatori care au o expertiza de invidiat, vor sa vina in Romania, dar nu au unde sa se angajeze si sa implementeze ce au invatat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

clear formSubmit